Prof. de istorie, Livia Bușoiu din Mediaș (SB) ne oferă o lecție de istorie despre Revoluția din Decembrie 1989, într-un scurt interviu.
Rep.: Ce a însemnat anul 1989 în Europa?Prof. Livia Bușoiu: ’Anul 1989 a accentuat criza regimurilor comuniste din Europa. Reformele instituite de Mihail Gorbaciov, începând cu 1985, o dată cu preluarea puterii în URSS au dus la slăbirea influenței sale asupra statelor satelit. Evoluția statelor comuniste este diferită. În Ungaria și Polonia se aplică reformele datorită regimurilor comuniste mai puțin rigide. Totuși nici o reformă nu poate împiedica sfârșitul. Se intensifică mișcări de opoziție făță de puterile totalitare. În Polonia se constituie primul guvern necomunist, format din reprezentanți ai ’Solidarității’, acest guvern fiind o breșă puternică intrată într-un regim totalitar. În Ungaria apar în anii 1988 – 1989 partide politice necomuniste, iar în septembrie 1989 Ungaria deschide frontierele cu Austria, fapt ce a determinat trecerea emigranților est – germani în RFG.
Liderii comuniști din Bulgaria, Cehoslovacia și RDG au fost înlăturați de la conducerea țărilor lor, fiind înlocuiți cu reprezentanți ai forțelor de opoziție. Un mare ecou internațional l-au avut ’revoluția de catifea’ din Cehoslovacia, dar mai ales prăbușirea zidului Berlinului.’
Rep.: Cum a început Revoluția în România?Prof. L.B.: ‘Despre derularea acestor evenimente, succedate într-un ritm foarte alert, românii aflau de la posturile de radio străine. În schimb, la București, regimul comunist părea de neclintit, cultul personalității continuând prin realegerea la Congresul al XIV-lea a dictatorului Nicolae Ceaușescu în funcția de secretar general al partidului comunist. Spre deosebire de ceilalți lideri comuniști din Est, care acceptaseră să părăsească puterea, Nicolae Ceaușescu nu înțelegea să procedeze la fel. El avea să conteze până în ultima clipă pe un iluzoriu sprijin popular, dovadă clară a neputinței sale de a înțelege noua situație.
Revoluția Română începe la Timișoara, unde zeci de mii de oameni, pornind de la pretextul evacuarii pastorului Laszlo Tökes, au înfruntat, între 16 – 20 decembrie 1989, represiunea armată, soldată cu numeroase victime.
În seara zilei de 20 decembrie 1989, după o vizită în Iran, Nicolae Ceaușescu ține o cuvântare la posturile de radio și televiziune, în care a condamnat cu fermitate evenimentele de la Timișoara, punându-le pe seama unor ’agresiuni străine’ și a ’unor elemente huliganice’. Încercând să obțină adeziunea populară și să determine masele să condamne, la rândul lor, evenimentele din orașul de pe Bega, Nicolae Ceaușescu a organizat la 21 decembrie un miting la București care s-a întors împotriva sa.
Au început demonstrații anticomuniste și anticeaușiste în întreg Bucureștiul, soldate cu victime omenești. La 22 decembrie, sub presiunea puternică a sute de mii de oameni, ce practic asediau sediul Comitetului Central al PCR, soții Ceaușescu au fugit cu un elicopter. Seara a fost lansat, de către Frontul Salvării Naționale, un APEL CĂTRE ȚĂRĂ, conținând elementele de bază pentru noile realități politice din România. Capturat ulterior, cuplul dictatorial a fost judecat la Târgoviște. A fost o judecată extrem de sumară în care s-a dat sentința: condamnarea la moarte. Cei doi au fost executați în ziua de 25 decembrie, chiar în ziua de Crăciun.
În zilele de 21 – 22 decembrie 1989 și chiar mai târziu, au avut loc confruntări armate și demonstrații populare la Sibiu, Arad, Brașov, Cluj Napoca și în alte localități, soldate cu morți și răniți.
Rep.: Ce s-a întâmplat cu partidele politice ?Prof. L.B.: ’După terminarea acestor evenimente și-au reluat activitatea partidele interzise de regimul comunist, altele fiind nou create. Se deschidea astfel drumul către pluripartidism, spre revenirea la tradițiile politice românești interbelice.’
Rep.: Ce a însemnat Decembrie 1989? Prof. L.B.: ’Evenimentele din Decembrie 1989 au înlăturat regimul comunist pe cale violentă și a deschis drumul României spre democrație și pluralism politic și economie de piață.’
Rep.: Ce înseamnă cei 14 ani care au trecut?
Prof. L.B.: ‘După 14 ani de libertate, realitatea infirmă spernațele românilor. S-au realizat prea puține lucruri, mai sunt încă multe de făcut. E nevoie mai ales de schimbarea mentalității. Dacă generația noastră traversează această perioadă grea, sperăm ca România nepoților noștri să beneficieze de un standard de viață ridicat.’
