Numai trei ore au fost necesare pentru ca preşedinţii Rusiei şi Ucrainei, Vladimir Putin şi Leonid Kucima să pună punct conflictului generat de disputa privind statutul Mării Azov şi a supremaţiei asupra Golfului Kerci, informează Agenţia de Ştiri, Informaţii şi Comentarii “Rusia la zi” .

Iar, după cum nota în acest sens cotidianul “Trud”, “negocierile pe această temă se poartă începând cu octombrie 1996”. În opinia publicaţiei “Nezavisimaia gazeta”, “ultima întâlnire Putin-Kucima poate fi considerată drept precedentul adevăratei diplomaţii prezidenţiale fără cravată”. Nici măcar în dimineaţa zilei respective, sublinia sursa citată, “serviciul de presă al Kremlinului nu era în măsură să indice nici componenţa delegaţiilor, nici locul de desfăşurare a discuţiilor, nici chiar lista problemelor care vor fi supuse dezbaterii. În schimb, acest dialog atât de ciudat a permis realizarea unor acorduri imposibil de convenit în ultimii şapte ani de grupurile de lucru”. După toate probabilităţile, estima în continuare ziarul, “de această dată, liderul ucrainean nu-şi va modifica post-factum decizia, aşa cum s-a mai întâmplat nu o dată. Şi asta pentru că în lunile care au mai rămas până la prezidenţialele de anul viitor, Kucima are nevoie de un sprijin sigur sub forma unui parteneriat strategic”. La rândul său, cotidianul “Rossiskaia gazeta” sublinia că “Rusia şi Ucraina au ajuns la un acord de principiu, conform căruia Azov va fi considerată mare internă a celor două state, ceea ce nu înseamnă însă că problemele noastre de frontieră s-au terminat”. Pentru că, explica presa, “documentele semnate au un caracter general, fixând principiile fundamentale ale delimitării luciului de apă, fără a intra însă în detalii”. Potrivit textului, “Marea Azov va fi împărţită în conformitate cu înţelegerile dintre părţi”. După cum preciza adjunctul ministrului rus de externe, Viktor Kaliujnîi, până acum, ideea trasării unei frontiere de stat era susţinută doar de Kiev, Rusia refuzând categoric o asemenea abordare a problemei. Moscova respingea din start formula unei linii de demarcaţie, apreciind drept cea mai justă soluţie - recunoaşterea Mării Azov ca mare internă a celor două ţări, cu utilizarea în comun a resurselor biologice şi a bogăţiilor solului marin. Acum, Putin a acceptat varianta ucraineană, hotărând ca linia graniţei de stat să treacă nu pe apă, ci pe fundul ei. “Multe depind de negocierile ulterioare la nivel de experţi. Prin urmare, deocamdată nu se ştie pe unde anume va trece preconizata graniţă”. Drept mulţumire pentru bunăvoinţa demonstrată de Putin, Kucima a fost de acord să recunoască Azovul mare internă a Rusiei şi Ucraina, închisă pentru navele de luptă ale unor terţe ţări.

---

Autor : ---
Data publicării: 30 Dec 2003 - 14:45