Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a reluat miercuri declaraţia de ieri potrivit căreia nu a fost înştiinţată cu privire la întâlnirea cu Dinu Patriciu de la Palatul Victoria. ''Nu ştiu ce îşi aminteşte domnul Tăriceanu, dar eu repet că nu am fost informată despre prezenţa domnului Patriciu la acea întâlnire la care am fost convocată la cabinetul premierului. Şi pentru că am auzit alegaţii că ar mai fi avut loc o întâlnire în noiembrie, în mod categoric eu nu m-am mai întâlnit - în această formaţie sau altă dată - cu domnul Patriciu. Nu a mai existat o întâlnire, în noiembrie, cu mine'', a precizat Monica Macovei.

Omul de afaceri Dinu Patriciu a confirmat, vineri, că şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al filialei PNL Prahova. El a subliniat că nu este vorba de autosuspendare, ci de demisie, precizând că a transmis în dimineaţa zilei de vineri o scrisoare Biroului Permanent Central al PNL. El a declarat ca protesteaza în acest fel faţă de scandalul creat în jurul numelui său şi faţă de faptul că în România nu se respectă prezumţia de nevinovaţie.

Vicepreşedintele organizaţiei Bucureşti a PSD a fost exclus din partid împreună cu preşedintele Tineretului Social Democrat Bucureşti, Vlad Dumitrescu. Decizia a fost luată joi, în cadrul unei şedinţe a filialei PSD a sectorului 4. Şedinţa a fost condusă de fostul primar al sectorului 4, Vasile Mihalache. A fost o şedinţă la care mai mulţi membri ai filialei nu au avut acces în sală sau au fost daţi afară. Alături de Codrin Ştefănescu au mai fost excluşi doi membri ai PSD.

Deputatul PSD de Alba, Emilian Cutean, va trebui să dea socoteală în faţa procurorilor anticorupţie, după ce DNA a început urmărirea penală pe numele său, conform unor surse judiciare. Cutean a fost şeful Comisiei pentru problemele revoluţionarilor în timpul guvernului Adrian Năstase. Cutean este cercetat pentru că ar fi promovat o hotărâre de guvern prin care ar fi acordat 4 miliarde de lei unei asociaţii de revoluţionari pe care a înfiinţat-o. Parlamentarul este citat la audieri pentru data de 31 ianuarie. Emilian Cutean a declarat că pe citaţia primită de la procurori este invitat în calitate “de deputat”.

La întrunirea de ieri de la Poiana Braşov preşedintele PSD, Mircea Geoană, a adus în discuţie şi problema datoriilor pe care le are partidul. Ar fi vorba de aproximativ 80 de miliarde de lei. Aceste datorii ar data din campania electorală din 2004. Aceste 2 milioane de euro datorii nu corespund, însă, cu declaraţiile fiscale ale partidului, spune directorul Institutului de Politici Publice, Adrian Morar, care a declarat, în cadrul unui interviu radiodifuzat, că există o diferenţă între raportările oficiale depuse de PSD la Curtea de Conturi şi cele depuse la Ministerul Finanţelor Publice. Această diferenţă este de .... 712.000 de euro. 'Nu ştim de unde ar putea să vină diferenţa, decât, eventual, din angajamente care nu s-au făcut în decontul PSD, ci în decontul unor terţi, adică, facturile pentru diverse servicii nu au fost achitate direct pentru Partidul Social Democrat', a declarat Adrian Morar. Mecanismul este foarte simplu: partidele, în general, evită să-şi prezinte nişte cheltuieli destul de mari în campanie, considerând că lucrul ăsta le aduce un deserviciu în faţa opiniei publice şi atunci, de exemplu, dacă ele comandă un sondaj, preferă să nu plătească direct şi să li se taie factură cu X partid trecut pe factură, ci pe un intermediar, pe o firmă care susţine partidul. Deci, în loc ca firma respectivă să doneze banii partidului şi partidul să plătească cu banii obţinuţi de pe această donaţie un anumit serviciu, serviciul este plătit direct de către firmă respectivului furnizor de servicii. În acest caz în care rămân datorii, înseamnă că s-au făcut angajamente din partea unor firme, dar care nu au fost achitate nici până în ziua de astăzi.

Aceasta este concluzia unui eurobarometru realizat pentru Delegaţia Comisiei Europene în România, care analizează opinia românilor din perspectiva aderării la structurile europene. Oficialii europeni nu sunt însă îngrijoraţi. Ponderea românilor indiferenţi faţă de persetiva aderării a crescut cu 6 procente, ajungând la 32 la sută, în toamna anului 2005, faţă de primăvara aceluiaşi an. Concluzia sociologilor este că optimismul cetăţenilor români faţă de Uniunea Europeană a scăzut. Astfel, doar 59 la sută dintre românii interviavaţi sunt au o imagine pozitivă depre UE, cu 10 procente mai puţin rezultatele obţinute la sondajul din primăvara 2005. Cu toate acestea, românii continuă să fie naţiunea cu cea mai puternică raportare pozitivă la Uniunea Europeană. În cazul ţărilor în curs de aderare, în clasamentul încrederii conduce tot România, urmată de Bulgaria,Turcia şi Croaţia, state care au deschis de curând negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Şeful delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, consideră că aceste date nu sunt deloc îngrijorătoare.

<< Social-democraţii vor demisia primului-ministru ::: Index Oglinda retrovizoare ::: Patriciu: o demisie tardivă din conducerea PNL >>
| | Accesari: 123 |